Contemporary Art Romania

Showing posts with label galeria 29. Show all posts
Showing posts with label galeria 29. Show all posts

09 June 2009

lea rasovszky - vernisaj / nag #3

















vineri 12 iunie 2009, la ora 20.00, va avea loc vernisajul expozitiei 'Desene pe tapet' a Leei Rasovszky la galeria 29, un spatiu de expunere amenajat intr-o sufragerie de bloc.


Niste bucati de tapet sunt folosite ca materie prima. Cu acrilic si cateva cuvinte, Lea schiteaza niste stari afective nu neaparat pozitive. Din punct de vedere vizual tapetul e oricum impovarat de dulcegarie si lirism facil. Iar desenele care rezulta in final sunt si mai grele. Si asta pentru ca in sintagmele caligrafiate cu scris de mana e cuibarita o nefericire a cuiva care vede dragostea ca pe o boala de piele, ca pe o imposibilitate, sau ca pe un semn al unei disfunctii personale.


obiectele vor fi distribuite catre publicul prezent la deschiderea expozitiei printr-o tragere la sorti. pentru a primi una dintre cele 10 invitatii, trimiteti un email la mirceanicolaeee[at]yahoo.com.

Expozitia 'Desene pe tapet' este un eveniment inclus in programul Noptii Albe a Galeriilor #3 // 12 iunie 2009 // 19.00 - 04.00. Cea de-a treia editie a Noptii Albe Galeriilor reuneste un numar record de galerii, centre de arta contemporana si spatii alternative bucurestene: 28. Peste 80 de artisti expun sau performeaza in noaptea de 12 spre 13 iunie incepand cu orele 19. Pentru detalii despre programul traseului cultural nocturn propus de Noaptea Alba a Galeriilor, precum si harta spatiilor participante intrati pe www.noapteagaleriilor.ro

18 March 2009

galeria 29 - alina samoschi / vernisaj

















vineri 20 martie 2009, la ora 21.00, va avea loc vernisajul expozitiei 'Pufarine' a Alinei Samoschi la galeria 29, un spatiu de expunere amenajat intr-o sufragerie de bloc.


Prima data am vazut in desenele Alinei niste autodispret sau ceva cinism. Era vorba de o reprezentare rudimentara a unor femei goale, desenate cu pixul sau cu stiloul pe hartie. Trasaturile lor erau reduse la minim, iar corpul devenise un contur tremurat si neglijent. Un fel de femeie generica, stereotipata si stangace, o reminiscenta vizuala a unei papusi gonflabile, purtand in loc de sex o pufarina.

Daca ar fi fost desenate de un barbat, cele zece imagini ar fi fost expresia unei viziuni primitive, misogine, asupra corpului femeii in general. As fi putut sa spun atunci ca sunt similare cu zgarieturile de pe peretii din toaletele publice, unde imaginea femeii e insotita de instructiuni de folosire, sau de cuvinte urate de toate felurile.

Totusi, exista chiar si atunci, la prima vedere, un nivel de intelegere care trimitea mai degraba la ironie. Pufarinele – desertul saracacios al copilariei cu eugenii, pufuleti si cico – erau singurul obiect tridimensional din imagini. Mai mult, fiind un aliment, ii transmiteau privitorului un imperativ: “Mananca-ma!”.

Stereotipul devenea atunci o gluma, razbunand o parte din reductionismul mental al reprezentarilor corpului feminin de care, in mare masura, e raspunzatoare imaginatia pornografica.

Dupa ceva timp desenele au devenit obiecte, pentru ca au fost montate intr-o serie de rame albe cu colturi rotunde. In acel moment conturul neglijent s-a transformat intr-o imagine de o puritate cu totul estetica. Iar ironia a devenit motivatia pentru a construi niste obiecte pretioase, care pun in discutie intr-un fel foarte elegant filtrele vizuale prin care poate fi zarit corpul femeii, un obiect ravnit, dar aproape necunoscut de catre unii privitori.


obiectele vor fi distribuite catre publicul prezent la deschiderea expozitiei printr-o tragere la sorti. pentru a primi una dintre cele 10 invitatii, trimiteti un email la mirceanicolaeee[at]yahoo.com.

05 March 2009

galeria 29 - tudor ene / vernisaj


















vineri 6 martie 2009, la ora 21.00, va avea loc vernisajul expozitiei Tabla si vopsea a lui Tudor Ene la galeria 29, un spatiu de expunere amenajat intr-o sufragerie de bloc.


L-am intalnit pe Tudor Ene la Timisoara. Se suise pe un butoi si desena ceva pe un perete. In saptamana aia am facut prima interventie, dar el era deja acolo, desi avea cu zece ani mai putin decat mine. Artist tanar in sensul propriu al cuvantului, Tudor face fotografii, graffiti si pictura. Dar participa si la organizarea unei expozitii de fotografie, avand rolul de curator.

I-am propus un format si un mediu in care sa isi continue manipularile de vopsea. L-am introdus intr-o zona a materialelor industriale, scotandu-l din intimitatea uleiului pe panza.

Din cauza formei, cercurile de tabla au un aer de serie. Cu toatea astea, ele sunt suportul material al unor stimuli vizuali complet diferiti de la un obiect la celalalt. Contrastele de culoare, dar si materilalitatea vopselei care curge si se solidifica in forme abstracte, dincolo de orice reprezentare, construiesc niste senzatii care se cer descifrate cu ajutorul retinei, mai mult decat printr-un efort intelectual.

Emotiile privitorului sunt puse in miscare de mareea de vitalitate in stare bruta.


obiectele vor fi distribuite catre publicul prezent la deschiderea expozitiei printr-o tragere la sorti. pentru a primi una dintre cele 10 invitatii, trimiteti un email la mirceanicolaeee[at]yahoo.com.

17 February 2009

galeria 29 - misionarul no limits / kagule
















vineri 20 Februarie 2009, la ora 21.00, va avea loc vernisajul expozitiei Kagule a Misionarului No Limits la galeria 29, un spatiu de expunere amenajat intr-o sufragerie de bloc.


In senzatia generala de disolutie post-modernista, in care arta s-a transformat intr-un agent coroziv, justificandu-si existenta in intregime prin dinamica cu care ataca traditionalul, naturalul si invechitul, Misionarul No Limits face un pas mai departe in abisul constiintei.

Frapante sunt cromatica si compozitia – culorile sunt adesea stridente, tipatoare iar materialele reprezinta diverse obiecte cu valoare de fetis pentru omul contemporan. Deconstructia serveste ca satira dar si ca auto-ironie – de la arta ecleziala influentata de gandirea patristica se ajunge la fleurs du mal ale consumerismului si conventionalismului. Intr-un mod socant, artistul reprezinta ceea ce a ajuns sa insemne religia pentru omul modern: un produs in serie, sclipitor, instant, fara profunzime – un surogat. Expozitia este, pentru cel ce nu poarta ochelari de cal, un tipat de disperare urban-industriala: ceva este ingrozitor de putred – nihilismul tinde sa fie existentialist si tragicomic, iar in sfera religiosului se strecoara superstitiile, fetisismul si legendele urbane.

Sf. Dionisie Areopagitul, preluat de Maxim Marturisitorul si Ioan Damaschin, considera ca omul urca ‘la contemplarea lui Dumnezeu cu ajutorul unor imagini sensibile.’ Astfel, arta devine metafizica si nu realista – simbol si nu copie. La randul sau, omul este considerat in teologie ca fiind icoana a lui Dumnezeu – microcosmos raportat la macrocosmos.

Pornind de la premisele si ajungand natural la sofismele repetive ale post-modernismului, arta profana isi permite sa forteze limitele de orice fel, lasand sa se intrevada tensiunea imensa a nimicniciei – absenta lui Dumnezeu indicand nulitatea si nonsensul existentei umane. Logica rationalismului incearca sa transforme omul in supra-om insa pe parcurs barca se scufunda iar omul devine anti-om. Artistul foloseste icoana intr-un sens in mod evident secular si nu teologic. Se remarca predominanta temelor martiale – ornate minimalist cu simboluri religioase, iar estetica apocaliptica este alimentata de un eclectism voit vulgar.

Un Student la Teologie


kagulele vor fi distribuite printr-o tragere la sorti catre publicul prezent la vernisaj. pentru a primi una dintre cele 10 invitatii, trimiteti un email la mirceanicolaeee[at]yahoo.com.

03 December 2008

galeria 29 - michele bressan / vernisaj


















sambata 6 decembrie 2008, la ora 20.00, va avea loc vernisajul expozitiei Filme gasite a lui Michele Bressan la galeria 29, un spatiu de expunere amenajat intr-o sufragerie de bloc.


Michele Bressan este un fotograf de 28 de ani. A inceput cu aparatul digital si apoi a renuntat la el pentru aparatele pe film. Dupa o perioada de fotografie alb-negru a trecut apoi la fotografia color.

Cele cateva etape au insemnat si insusirea unor sensibilitati complet diferite. Daca in perioada de fotografie digitala/color imaginile fara claritate transpuneau privitorul intr-o stare de reverie narcotica in care luminile pareau ude, lasand dare lungi deasupra obiectelor, in perioada de fotografie alb-negru imaginea devine mai precisa si mai obiectiva, respirand inca un aer de poezie difuza.

Dupa aceste experiente, fotografiile pe film color ajung sa fie incarcate cu o atmosfera aparte. Oricat de naturale par unele cadre, se simte in ele preferinta pentru interioarele triste si claustrofobice, incarcate de melancolie. Fotografiile de exterior sunt in cautarea unor peisaje caracteristice, cu o incarcatura mnemonica extraordinara, in bagajul careia se pot discerne straturi de antropologie vizuala, dar si o afectivitate infantila obsedata de obiectele fetis ale copilariei.

Este insa vorba nu de o copilarie atemporala, ci de una cu un puternic caracter istoric, in sensul in care emotiile se construiesc in jurul imaginilor locurilor de joaca parasite, a trandafirilor de plastic si a kitschului pre si post decembrist, cu inventarul sau precis de locuri, gesturi si obiecte, desprinse dintr-un domeniu mai larg pe care specialistii l-ar numi istorie recenta.

Sapand in imaginarul colectiv materializat in peisajele urbane romanesti si in interioarele dezolante, sau pur si simplu de o banalitate evidenta, Michele Bressan parcurge in acelasi timp un drum care tine de propria subiectivitate. In incercarea de a-si reconstrui din poze, marturii si obiecte de a doua mana propria imagine despre copilarie si adolescenta, fotograful devine inevitabil un specialist in estetica fotografica a anilor 80, cu imaginile sale saturate de emotivitatea cam lipicioasa a pozelor de familie, incarcate de gesturi parintesti discutabile si de personaje stranii, care desi atrag, par amenintatoare.

E interesant de vazut ca dupa ce si-a insusit in intregime tehnica mediului in care lucreaza, Michele Bressan creeaza imagini doar prin gestul selectarii lor dintr-o arhiva de filme gasite, a caror atmosfera, textura si afectivitate a ajuns sa o considere parte din propria sensibilitate de artist.


fotografiile vor fi distribuite printr-o tragere la sorti catre publicul prezent la deschiderea expozitiei. din cauza spatiului limitat, accesul se face doar pe baza de invitatie. capacitatea sufrageriei fiind de 20 de persoane, imi voi asuma libertatea de a invita personal 10 dintre participanti.

in urma unor comentarii, am decis sa renunt la sistemul de distributie a obiectelor prin internet, facand posibila participarea a 10 persoane din publicul larg la vernisajele care au loc la galeria 29. astfel, 10 invitatii vor fi puse la dispozitia celor care doresc sa vina la vernisaj prin intermediul feeder.ro.

28 October 2008

galeria 29 - razvan botis / vernisaj


















sambata 1 noiembrie 2008, la ora 21.00, va avea loc vernisajul expozitiei Zahar / pamant / parizer a lui Razvan Botis la galeria 29, un spatiu de expunere amenajat intr-o sufragerie de bloc. Curatorul expozitiei este Stefan Tiron. Cu o zi inaintea vernisajului de sambata, vineri 31 oct 2008, intre 20.00 si 21.00, Razvan Botis va tine o prezentare la Paradis Garaj, in Str. Batistei 20.


Razvan Botis e din Brasov. A facut facultatea la Cluj. Razvan Botis lucreaza cu materii prime. Materiile prime nu sunt de loc neatinse, brute, pure. Ele au fost deja puse de multa vreme in slujba statului roman. Basmele nationale, legendele agrar-politice si doinele economiei nationale folosesc pamantul ca materie prima. Ele exploateaza, imbuteliaza si vand maselor pamantul de sub picioare.

Teoria „Nu ne vindem tara!” foloseste terenul intr-o maniera national-socialista de tip „Blut und Boden”(„sange si pamant”) care leaga inexorabil pamantul nealterat de sangele nealterabil.

Infantilizarea maselor trece prin indulcirea progresiva a vietii. Ca sa faci copii sa taca trebuie sa le dai dulciuri pe bat.

Razvan Botis implementeaza cu materiale noi demitizarea necesara, deprecierea binevenita a valorilor si mistuirea simbolurilor sacre topind, sapand, taind si turnand.

Ca materie prima, hrana proletara imemoriala, pranzul pe santier si mancarea maturatorilor imita cel mai bine piatra artificiala. Mancarea ieftina reproduce fidel granulatia granitului si bazaltului sintetic de cea mai buna calitate. Invers, orice masa monumentala, orice sculptura preferata a modernismului triumfator hraneste masele infometate cu piatra.


obiectele din galerie vor fi distribuite catre doua segmente de public. jumatate dintre ele vor fi puse la dispozitia celor care vor participa la vernisaj, printr-o tombola. din cauza spatiului limitat, accesul se face doar pe baza de invitatie.

celelalte obiecte vor fi distribuite celor care vor trimite un email la urmatoarea adresa - mirceanicolaeee[at]yahoo.com - printr-o tragere la sorti care va avea loc in seara vernisajului. din cauza slabei participari a membrilor incepem la tombolele de pana acum, distributia de obiecte din galeria 29 nu se va mai face exclusiv prin intermediul grupului incepem. anunturile de participare la tombola vor aparea si pe feeder.ro. anuntul este valabil doar pentru cei care locuiesc in orasul Bucuresti, intrucat galeria 29 nu dispune de fonduri pentru a plati taxele postale.

08 October 2008

lidia neagu / 1997 / 2008


















sambata 11 octombrie 2008, la ora 20.00, va avea loc vernisajul expozitiei 1997 / 2008 al lidiei neagu la galeria 29, un spatiu de expunere amenajat intr-o sufragerie de bloc.

nu multi dintre noi avem privilegiul de a ne trai prima parte din viata in aceeasi casa. intr-o lume mobila si agitata o asemenea experienta poate parea statica, dar ea se bucura de fapt de avantaje psihologice majore. unul dintre acestea este localizarea precisa a amintirilor intr-o zona limitata geografic.

lidia neagu este printre acele persoane care plimbandu-se prin cartierul in care locuieste, poate face salturi printre amintirile din copilarie, adolescenta sau de la varsta matura doar mergand pana la alimentara, intrand in parc, sau ducandu-se pana la cea mai apropiata statie de metrou. evenimentele sunt arhivate in structura spatiului, strat peste strat, fiind accesibile celui care le-a trait prin intermediul povestirii.

dupa unsprezece ani de zile, autoarea viziteaza un loc pe care nu il mai vazuse din vara anului 1997. este vorba de un parc parasit, in care mai persista inca o parte din semnele unei perioade din adolescenta. dupa momentul de surpriza, in care o parte din trecut este brusc redescoperita, lidia neagu incearca sa reconstituie aceasta perioada a istoriei ei personale folosindu-se de fotografii, de povestiri si de o inregistrare audio.

fotografiile insotite de text vor fi distribuite catre doua segmente de public. jumatate dintre ele vor fi puse la dispozitia celor care vor participa la vernisaj, printr-o tombola. din cauza spatiului limitat, accesul la vernisaj se face doar pe baza de invitatie.

cealalta jumatate va fi distribuita membrilor grupului incepem, printr-o tragere la sorti care va avea loc in seara vernisajului. anuntul este valabil si pentru cei care nu locuiesc in orasul Bucuresti, intrucat fotografiile vor fi distribuite prin posta celor care vor castiga in urma tragerii la sorti.

05 August 2008

Mircea Nicolae la Galeria 29


sambata 9 august 2008, la ora 21.00, va avea loc deschiderea galeriei 29, un spatiu de expunere amenajat intr-o sufragerie de bloc.

zece case demolate - expozitia cu care se va deschide galeria 29 - pune in discutie disparitia imobilelor construite la sfarsitul secolului XIX si in prima parte a secolului XX in zona centrala. In prezent, acestea sunt demolate si inlocuite cu blocuri de locuinte sau sedii de firma, producand evacuarea unui segment important al memoriei construite a orasului Bucuresti. Dezvoltarea orasului si mecanismele economice alimenteaza acest proces de inlocuire a fostelor imobile. Totusi, demolarile din zona centrala sunt legate si de o atitudine prea putin protectoare fata de continuitatea istorica a peisajului urban. Aceasta relatie speciala cu memoria construita produce in timp o saracire din punct de vedere cultural a orasului in general.

expozitia consta dintr-o serie de zece obiecte, care vor fi distribuite catre doua segmente de public. cinci dintre ele vor fi puse la dispozitia celor care vor participa la vernisaj, printr-o tombola. din cauza spatiului limitat, accesul la deschidere se face doar pe baza de invitatie.

celelalte cinci obiecte vor fi distribuite membrilor grupului incepem, printr-o tragere la sorti care va avea loc in seara vernisajului. pentru a putea participa, va rugam sa dati reply acestui mesaj pana la data de 8 august, ora 00.00. mentionam ca anuntul este valabil doar pentru cei care locuiesc in orasul Bucuresti, intrucat galeria 29, desi este un spatiu de difuzare de arta contemporana, nu isi poate asuma acoperirea de costuri de transport si taxe postale. obiectele vor fi distribuite personal celor care vor castiga in urma tragerii la sorti.


asteptam cu interes participarea dumneavoastra,

mircea nicolae &
galeria 29



http://mircea- nicolae.blogspot .com/